А а
буква:аCa a din „apă”. Neaccentuat e mai scurt, apropiat de ă.
Bibliotecă
Alfabet
Bulgara folosește 30 de litere chirilice. Multe par cunoscute — unele sunt capcane. Atinge o literă ca s-o auzi și s-o trasezi.
Începe lecțiaБ б
буква:бCa b din „bun”. La sfârșitul cuvântului sună ca p: „хляб”
(pâine) se termină în p.
Seamănă puțin cu cifra 6 — e B.
В в
буква:вв
в
Ca v din „vis” — niciodată ca b. La sfârșitul cuvântului sună ca f: „лъв”
.
Arată ca B, dar e V: „вълк”
= vălk.
Г г
буква:гг
г
G dur, ca în „gară” — niciodată ca în „ger”.
Arată ca un L întors — e G, ca în „gară”.
Д д
буква:дд
д
Ca d din „dor”. La sfârșitul cuvântului sună ca t: „град”
.
Д mare arată ca o căsuță — e D. Atenție: „д” mic în fonturile bulgărești arată ca g!
Е е
буква:еCa e din „mere”. Nu se citește niciodată „ie”.
Ж ж
буква:жж
ж
Ca j din „jos”. La sfârșitul cuvântului sună ca ș: „нож”
.
Sună ca j francez sau românesc, ca în „jurnal”.
З з
буква:зз
з
Ca z din „zi”.
Arată ca cifra 3 — e Z, ca în „zoo”.
И и
буква:ии
и
Ca i din „vis”, dar scurt.
Arată ca un N în oglindă — e vocala i.
Й й
буква:йй
й
Ca i din „trei” sau „iaurt”.
„И”
cu un mic arc deasupra: un i scurt, ca i din „trei” sau „iaurt”.
К к
буква:кк
к
Ca c din „cal” — fără aspirație.
Л л
буква:лл
л
Un l mai „gros”, ca l din engleza „ball”; înainte de е și и e mai ușor, ca l din „lină”.
Seamănă cu Λ grecesc (lambda) — e L.
М м
буква:мCa m din „mama”.
Н н
буква:нCa n din „nas” — nu e un H!
Arată ca H, dar e N: „нос”
= nos.
О о
буква:оCa o din „om”. Neaccentuat se apropie puțin de u.
П п
буква:пп
п
Ca p din „pom”.
Ca Π grecesc — e P. Atenție: „п” mic arată ca n!
Р р
буква:рUn r vibrant, ca în română.
Arată ca P, dar e un R vibrant: „риба”
= riba.
С с
буква:сMereu s, ca în „soare” — niciodată k.
Arată ca C, dar e mereu S: „сова”
= sova.
Т т
буква:тт
т
Ca t din „tată”.
În scrisul de mână și în cursive, „т” mic arată ca m — dar tot T e.
У у
буква:уCa u din „lup”.
Arată ca Y, dar e vocala u: „ухо”
= uho.
Ф ф
буква:фCa f din „fată”.
Seamănă cu Φ grecesc — e F.
Х х
буква:хCa h din „hrană” — niciodată mut.
Arată ca X, dar e un h aspru, ca h din „hrană” sau j spaniol din „jamón”.
Ц ц
буква:цц
ц
Ca ț din „țară”.
Arată ca U cu o codiță — e ț românesc, ca zz din „pizza”.
Ч ч
буква:чCa ci din „cină”, dar și înainte de a, o, u: „чаша”
= ceașcă.
Seamănă cu cifra 4 — e ca ce/ci din română („cer”, „cină”), ch spaniol sau ci italian.
Ш ш
буква:шш
ш
Ca ș din „șase”.
Arată ca W, dar e ș românesc sau ch francez.
Щ щ
буква:щщ
щ
Două sunete: ș + t, ca în „ștergar”: „щъркел”
, „поща”
.
Ш cu o codiță = ș + t, ca șt din română.
Ъ ъ
буква:ъъ
ъ
O vocală adevărată, foarte apropiată de ă din „măr”.
Arată ca un b cu cârlig, dar e o vocală, ca ă românesc sau e francez din „le”.
Ь ь
буква:ьь
ь
Nu are sunet propriu: apare doar în „ьо”, înmuind consoana dinaintea lui о — „шофьор”
sună șof-IOR.
Arată ca b, dar nu are sunet propriu — apare doar în „ьо” (io).
Ю ю
буква:юю
ю
Ca iu din „iute”: i + u. După o consoană o înmoaie.
Arată ca IO — e iu, ca în „iubire”.
Я я
буква:яCa ia din „iarnă”; după o consoană o înmoaie.
Arată ca un R în oglindă — e ia, ca în „iarnă”.
