B1 · Unitatea 4
Hora, cimpoiul și ritmurile asimetrice
Vei vorbi despre muzica populară — și te vei prinde în horă.
Cuvinte noi
folclor
muzică populară
cimpoi
кавалcaval
тъпанtobă mare populară
ritm
inegal
În muzică: măsuri asimetrice, „șchioape”, ca 7/8. Termenul muzicienilor: „неравноделни размери”
.
cântec
a cânta
Trecut: „пях”; forma în -л: „пял”, „пяла”
, „пели”
.
a cânta
Un instrument: „свиря на гайда”
; o horă sau fotbal: „играя”
.
певецcântăreț
Pentru o femeie: „певица”
.
costum popular
sărbătoare populară
a se prinde în horă
O dată, încheiat: „Хванах се на хорото”
— m-am prins în horă.
vot
Înseamnă și „voce”, și „vot”: „Всеки глас е важен.”
răcenița
horă
Atenție: „хоро”
e dansul, „хора”
înseamnă oameni.
a juca
Fără prepoziție: „играя футбол”
, „играя табла”
.
музикаmuzikamuzică
сватбаnuntă
sat
„На село”
= în/în sat, la țară.
La sărbătoarea satului
Vera, o prietenă
Чуваш ли гайдата? Започва ръченица!
Auzi cimpoiul? Începe o răceniță!
Чувам, но ритъмът е много странен.
Aud, dar ritmul e foarte ciudat.
Vera, o prietenă
Не е странен, неравен е — 7/8. Брой „едно-две, едно-две, едно-две-три“.
Nu e ciudat, e asimetric — 7/8. Numără „un-doi, un-doi, un-doi-trei”.
Едно-две… За първи път чувам такъв ритъм!
Un-doi… E prima oară când aud un asemenea ritm!
Vera, o prietenă
А сега започва хоро. Айде, хващай се на хорото! Гледай краката на съседа.
Acum începe o horă. Hai, prinde-te în horă! Uită-te la picioarele vecinului.
Добре, но ако се объркам, не се смей!
Bine, dar dacă greșesc, să nu râzi!
Vera, o prietenă
Никой няма да се смее, хорото е за всички. Браво, играеш страхотно!
Nimeni n-o să râdă — hora e pentru toți. Bravo, dansezi grozav!
Благодаря! А кой свири на кавала?
Mersi! Și cine cântă la caval?
Vera, o prietenă
Чичо ми. Преди да навърши двадесет години, той вече беше свирил на сто сватби!
Unchiul meu. Înainte să împlinească douăzeci de ani, cântase deja la o sută de nunți!
Невероятно! Искам и аз да се науча да свиря.
Incredibil! Și eu vreau să învăț să cânt.
Gramatică
La negație, „не”
stă înaintea lui „бях”
: „Не бях чувал такъв ритъм”
— Nu mai auzisem un asemenea ritm. La întrebare, „ли”
vine după „бях”
: „Беше ли чувал за Копривщица?”
— Auziseși de Koprivștița?
Когато стигнахме на събора, хорото вече беше започнало.
Când am ajuns la sărbătoare, hora începuse deja.
Никол никога не беше чувала такъв ритъм, преди да дойде в България.
Nicole nu mai auzise niciodată un asemenea ritm până să vină în Bulgaria.
Muzica ritmurilor asimetrice
Ако чуете българска народна музика за първи път, може да ви се стори странна. Ритъмът често не е „едно-две“ или „едно-две-три“, а неравен: някои удари са по-къси, други — по-дълги. Ръченицата е в 7/8, пайдушкото хоро — в 5/8, а копаницата — дори в 11/16. Много българи играят тези хора от малки. Важни инструменти са гайдата, кавалът, гъдулката и тъпанът. Кавалът е дълга дървена флейта, на която от векове свирят овчарите. Гайдата има мех от кожа и свири без пауза. Родопската „каба гайда“ е по-голяма и звучи по-ниско. Българските гласове също са известни по света. През 1977 година песента „Излел е Дельо хайдутин“ в изпълнение на Валя Балканска беше изпратена в космоса с американска космическа сонда. По-късно много хора откриха и българските женски хорове — преди това малцина бяха чували за тях. Обикновено на всеки пет години в Копривщица се провежда голям народен събор. Хиляди певци и музиканти от цялата страна пеят, свирят и играят там в народни носии.
Dacă auzi muzică populară bulgară pentru prima dată, poate părea ciudat. Ritmul nu este adesea „unu-doi” sau „unu-doi-trei”, ci neuniform: unele bătăi sunt mai scurte, altele mai lungi. Rachenitsa este în 7/8, paydushko horo în 5/8, iar kopanitsa chiar în 11/16. Mulți bulgari au dansat aceste horos încă din copilărie. Instrumente importante sunt gaida (cimpoiul), kavalul, gadulka și tapanul (toba). Kavalul este un flaut lung de lemn pe care ciobanii l-au cântat de secole. Gaida are o geantă de piele și joacă fără pauză. Rodopul „kaba gaida” este mai mare și sună mai jos. Vocile bulgare sunt și ele celebre în întreaga lume. În 1977, melodia „Izlel e Delyo haydutin”, interpretată de Valya Balkanska, a fost trimisă în spațiu pe o sondă spațială americană. Mai târziu, mulți oameni au descoperit și corurile de femei bulgare – înainte de asta, puțini auziseră de ele. De obicei, o dată la cinci ani, în Koprivshtitsa are loc un mare festival popular. Mii de cântăreți și muzicieni din toată țara cântă, joacă și dansează acolo în costume populare.
Exemple
Българският фолклор е известен с неравните си ритми.
Folclorul bulgar e cunoscut pentru ritmurile lui asimetrice.
Ръченицата е в 7/8 — брои се „едно-две, едно-две, едно-две-три“.
Răcenița e în 7/8 — numeri „un-doi, un-doi, un-doi-trei”.
Дядо ми свиреше на кавал, а баба ми пееше народни песни.
Bunicul meu cânta la caval, iar bunica cânta cântece populare.
На сватбата свиреха гайда и тъпан, а хорото не спря до сутринта.
La nuntă au cântat un cimpoi și o tobă, iar hora nu s-a oprit până dimineața.
Хващай се на хорото — стъпките са лесни!
Prinde-te în horă — pașii sunt simpli!
Певицата пее с нисък и силен глас.
Cântăreața cântă cu o voce gravă și puternică.
Песента „Излел е Дельо хайдутин“ е изпратена в космоса през 1977 година.
Cântecul „Izlel e Delio haidutin” a fost trimis în spațiu în 1977.
Много села пазят старите си носии и песни.
Multe sate își păstrează vechile costume și cântece.
Свириш ли на някакъв инструмент?
Cânți la vreun instrument?
Хорото е стара традиция, но и днес младите го играят на сватби и празници.
Hora e o tradiție veche, dar tinerii o joacă și azi la nunți și sărbători.