B1 · Unitatea 6
Proverbe
Vei înțelege cele mai cunoscute proverbe bulgărești și vei ști când să le folosești.
Cuvinte noi
proverb
Există și cuvântul „пословица”
— aproape același lucru.
Fără trudă nu e învățătură.
Literal: „fără chin nu e învățătură”.
Graba strică treaba.
Literal: „munca grăbită e muncă de rușine”.
Copilul cu multe moașe rămâne cu buricul netăiat.
Literal: „două babe — copil bolnăvicios”: când prea mulți conduc, lucrurile merg mai prost.
Cine se scoală de dimineață departe ajunge.
În acest proverb, „рани”
înseamnă „se trezește devreme”. Literal: „cine se ridică devreme reușește de două ori”.
Mai bine mai târziu decât niciodată.
Și capra sătulă, și varza întreagă.
O soluție care mulțumește ambele părți.
Ce semeni, aceea culegi.
Va veni și ziua noastră.
Nu lăsa pe mâine ce poți face azi.
Sătulul nu crede flămândului.
Picătură cu picătură se umple paharul
„Вир” e un ochi de apă adânc într-un râu. Literal: „picătură cu picătură se face un iaz”.
Nu există rău fără bine.
Cu burta goală nu se poate munci.
Literal: „ursul flămând nu joacă hora” — întâi mănânci, apoi muncești.
Nu iese fum fără foc.
Bunica știe cel mai bine
Bunica Veska
Ела да хапнеш нещо! Цял ден учиш.
Vino să mănânci ceva! Înveți toată ziua.
После, бабо. Утре имам изпит и трябва да уча.
Mai târziu, buni. Mâine am examen și trebuie să învăț.
Bunica Veska
Гладна мечка хоро не играе! Първо яж, после учи.
Ursul flămând nu joacă hora! Întâi mănânci, apoi înveți.
Права си. Но без мъка няма наука!
Ai dreptate. Dar fără trudă nu e învățătură!
Bunica Veska
Така е. Някога и аз учех нощем. А защо не започна по-рано?
Așa e. Și eu învățam noaptea pe vremuri. Dar de ce n-ai început mai devreme?
Знам. Отлагах до последния момент.
Știu. Am amânat până în ultima clipă.
Bunica Veska
Е, виждаш ли? Не отлагай за утре това, което можеш да направиш днес.
Ei, vezi? Nu lăsa pe mâine ce poți face azi.
Права си, бабо. Следващия път ще започна по-рано.
Ai dreptate, buni. Data viitoare încep mai devreme.
Bunica Veska
По-добре късно, отколкото никога. А сега яж, ще ти изстине супата!
Mai bine mai târziu decât niciodată. Acum mănâncă, că ți se răcește supa!
Bunica și proverbele ei
Българите обичат поговорките. Чуваш ги в семейството, на работа, дори в рекламите. Някои са стари стотици години и разказват за живота на село: за мечки, агнета и работа на полето. Други звучат съвсем модерно. Моята баба има поговорка за всяка ситуация. Когато като дете не исках да ям, тя казваше: „Гладна мечка хоро не играе!“ Когато пишех домашните си на бърза ръка и правех грешки, чувах: „Бърза работа — срамна работа.“ А когато мама и леля ми спореха как да ме възпитават, баба се смееше: „Две баби — хилаво дете!“ Поговорките не са само смешни. В тях има опит на много поколения. „Без мъка няма наука“ ми помогна да завърша университета. „Капка по капка — вир става“ ме научи да спестявам. Внимавайте обаче: поговорката трябва да пасне на ситуацията. Ако кажете „Сит на гладен не вярва“ на приятел, който ви черпи, ще звучи странно. Най-добрият начин да ги научите е да слушате българите — и да ги питате какво значат.
Bulgarii iubesc proverbele. Le auzi în familie, la serviciu, chiar și în reclame. Unele au sute de ani și vorbesc despre viața la țară: despre urși, miei și muncă la câmp. Altele sună cât se poate de modern. Bunica mea are un proverb pentru fiecare situație. Când eram mică și nu voiam să mănânc, spunea: „Ursul flămând nu joacă hora!” Când îmi făceam temele în grabă și greșeam, auzeam: „Graba strică treaba.” Iar când mama și mătușa se certau cum să mă crească, bunica râdea: „Copilul cu multe moașe rămâne cu buricul netăiat!” Proverbele nu sunt doar amuzante. În ele e experiența multor generații. „Fără trudă nu e învățătură” m-a ajutat să termin facultatea. „Bob cu bob se face grămada” m-a învățat să economisesc. Dar atenție: proverbul trebuie să se potrivească situației. Dacă îi spui „Sătulul nu crede flămândului” unui prieten care îți face cinste, o să sune ciudat. Cel mai bun mod de a le învăța e să-i asculți pe bulgari — și să-i întrebi ce înseamnă.
Exemple
Уча всеки ден по час — без мъка няма наука.
Învăț câte o oră în fiecare zi — fără trudă nu e învățătură.
Написа имейла за две минути и направи пет грешки. Бърза работа — срамна работа.
A scris e-mailul în două minute și a făcut cinci greșeli. Graba strică treaba.
Мама и свекърва ми се карат как да гледаме бебето. Две баби — хилаво дете!
Mama mea și soacra se ceartă cum să creștem copilul. Copilul cu multe moașe…!
Ставам в шест, защото който рано рани, две сполуки сполучва.
Mă scol la șase, pentru că cine se scoală de dimineață departe ajunge.
Иван най-накрая се записа на курс по български. По-добре късно, отколкото никога!
Ivan s-a înscris în sfârșit la un curs de bulgară. Mai bine mai târziu decât niciodată!
Ти ще готвиш, а аз ще мия чиниите — и вълкът сит, и агнето цяло.
Tu gătești, eu spăl vasele — și capra sătulă, și varza întreagă.
Цяла година не учи, а сега се чуди защо не взе изпита. Каквото посееш, това ще пожънеш.
N-a învățat tot anul și acum se miră de ce a picat examenul. Ce semeni, aceea culegi.
Не се отчайвай — и на нашата улица ще има празник!
Nu-ți pierde curajul — va veni și ziua noastră!
Ще отговоря на писмото още сега. Не отлагай за утре това, което можеш да направиш днес!
Răspund la scrisoare chiar acum. Nu lăsa pe mâine ce poți face azi!
Тя няма проблеми с пари и не разбира защо се оплакваме. Сит на гладен не вярва.
Ea n-are probleme cu banii și nu înțelege de ce ne plângem. Sătulul nu crede flămândului.
Спестявам по пет евро на ден. Капка по капка — вир става.
Pun deoparte cinci euro pe zi. Bob cu bob se face grămada.
Загубих работата си, но намерих по-добра. Няма лошо без добро.
Mi-am pierdut serviciul, dar mi-am găsit unul mai bun. Nu există rău fără bine.